Din timpuri străvechi, omenirea a descoperit universul magic al cristalelor atât pentru crearea unor splendide, rafinate și nemuritoare obiecte de podoabă, cât și pentru atingerea anumitor scopuri cum ar fi vindecarea, energizarea și protecția. Aceste substanțe minerale solide, omogene, cu o stuctură internă regulată, fac parte, în mare măsură, din procesul de transformare planetară și trebuie folosite în mod conștient și benefic.
Există legende legate de străvechea civilizație Atlantida, care ar fi înflorit, după unii cercetatori, deasupra întinderii de apă pe care azi o numim Oceanul Atlantic și a cărei populație folosea pietrele în diferite scopuri practice: în telecomunicații, pentru schimbarea condițiilor climaterice, pentru iluminarea orașelor, precum și în terapia fizică și psihică. Despre acest popor se spune că tehnologia și importanța de sine ajunseseră la un maximum de dezvoltare care a permis într-un final autodistrugerea. A fost avansată chiar și ipoteza că unul dintre motivele dispariției continentului ar fi fost utilizarea în exces a informațiilor și folosirea incorectă a cristalelor. Unii dintre cei care nu s-au abătut de la moralitate au încercat să păstreze cunoștințele civilizației lor și din teama de a nu fi distruse în urma cataclismului ce intuiau că urma să vină, au încărcat cristale cu informații și le-au introdus în pământ, fiind siguri că ele vor fi redescoperite la timpul potrivit. Atlanții supraviețuitori au traversat Oceanul spre Est și Vest, împărtășindu–și inclusiv cunoașterea despre cristale până în America de Sud, Egipt, precum și în Tibet. Foarte multe informații s-au pierdut, însă cele care au rămas se întrevăd în diferite civilizații și culturi.
Și Biblia recunoaște puterea pietrelor, fiind specificat faptul că pieptarul judecății pe care urma să îl poarte Aaron în momentul înfățișării înaintea Domnului, era confecționat din 12 pietre prețioase, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminții. Au fost cusute patru rânduri de pietre prețioase „primul rând avea un carneol, un chrysolite și un beryl, al doilea rând conținea un turcoaz, un lapis lazuli și un smarald, al treilea un jacinth, un agat și un ametist, iar cel de-al patrulea avea topaz, onix și jasp.” Se spune că acestea i-ar fi dat lui Aaron incredibile puteri spirituale. De altfel, în biblie cristalele sunt menționate destul de des, de peste 200 de ori și mai ales în Exod.
Vechii egipteni minau cristale precum: malachit, granat, turcoaz, lapis lazuli, hematit, peridot, florină, carneol, amazonit și toată familia cristalelor de cuarț, ametistul fiind unul dintre cele mai folosite cristale. Lapis lazuli era o piatra cu o popularitate aparte, egiptenii spunând că albastrul ei reprezenta o reminiscență a cerului și simboliza creația și renașterea. Sunt multe dovezi care atenstă că pietrele erau folosite ca o sursă de vindecare în Egiptul antic datând chiar și din anul 2000 î.Hr.
În Evul Mediu apar legendele arturiene, cu referire la spada acestui rege, cavaler al Mesei Rotunde, considerată ca fiind specială datorită miraculosului cristal pe care îl avea încastrat în gardă.
Se pare că din breasla magilor, Merlin, Paracelsus, precum și Nostradamus au folosit în previziunile lor Sfera de Cristal, zdruncinând puternic rutina și povara tradițiilor scolastice.
Și în Roma antică cristalele se foloseau pentru efectele lor miraculoase. Oamenii erau îndemnați să poarte talismane confecționate din diferite pietre pentru a beneficia de sănătate, protecție și prosperitate. Anticii greci și romani foloseau ametistul pentru a se proteja împotriva ebrietății, numele ametistului provine de la cuvântul grecesc "amethystos", ceea ce înseamnă "nu în stare de ebrietate". Farmacistul grec Dioscorides a descris în al cincilea volum al carții sale ”Materia Medica” peste 200 de cristale, care pot fi folosite pentru vindecare.
Despre mayasi se spune că utilizau aceste obiecte prețioase în scopul diagnosticării cât și cel curativ, cristalele mari din cuarț fiind folosite pentru vizualizări în timp și spațiu. În frumoasele gravuri ale Indiei străvechi, regii purtau asupra lor astfel de pietre pentru a fi protejați de spiritele malefice.
În zilele noastre, în urma evoluției rapide a tehnologiei, cristalele sunt folosite pentru a transmite și a intensifica energiile în multe feluri.
Ele au jucat roluri importante în diverse descoperiri științifice, cristalul de rubin reprezentând o componentă cheie pentru primul laser realizat de oamenii de știința ai Laboratorului Bell în anul 1960. Laboratoarele de Cercetare Philips din Hamburg au înregistrat un film holografic demonstrativ pe un cristal de niobat de litiu, în timp ce Laboratoarele Naționale Ridge din Tennessee au demonstrat că un singur cristal poate depozita mii de imagini tridimensionale.
Chimistul Marcel Joseph Vogel, care a lucrat la IBM și care a cercetat fenomenul cristalelor spunea despre cristalul de cuarț că este capabil să amplifice și să direcționeze energiile naturale ale vindecătorului. Menirea sa superioară este de ai ajuta pe oameni să scape de durere și de suferință. Un vindecător corect inițiat, poate îndepărta formele de gând negative, care au creat structura bolii în corpul fizic al pacientului. Cristalele folosite pentru terapie pot ajuta doar prin simpla apropiere de persoanele suferinde.
Înțelepciunea populară spune că nu noi ne alegem piatra, ci piatra ne alege pe noi. În momentul în care privirea ne este atrasă de un anumit mineral ar fi bine să îl și alegem, cu siguranță aceasta fiind piatra de care avem nevoie.
Este important să curățăm cristalul de vibrațiile aurice înmagazinate și apoi să i le transmitem pe ale noastre. Pentru aceasta, se poate îngropa în sare (naturală, nu din comerț), care va înlătura impuritățile și îi va curăța încărcarea negativă făcându-l să fie receptiv la vibrațiile purtătorului. După purificare urmează încărcarea lui printr-o metodă foarte simplă: putem lăsa piatra câteva ore în lumina soarelui, în special în momentul răsăritului.
Pentru protecția personală ne putem pregăti un set care să conțină următoarele cristale: un pandativ care se poartă la gât, ținut pe chakra inimii, și care va crește energia sistemului imunitar prin stimularea glandei timus; pentru vindecare se poate folosi o formă de cuarț: ametist, cuarț roz, malachit verde, turmalină sau acvamarin, iar pentru meditație putem folosi unul sau mai multe cristale de orice formă.
Aceste pietre au capacitatea de a primi și acumula energie putând să o amplifice și să o transmită mai departe. Ele ascund un potențial nebănuit pe care omenirea trebuie să reînvețe a-l întrebuința și ne vor ajuta să ne protejam de energiile negative, să ne controlăm emoțiile, ne vor spori încrederea în noi, devenind unii dintre prietenii nostri cei mai buni, care vor contribui la echilibrarea trupului, a minții și a spiritului.